Coaliția anunță diminuarea numărului de posturi din administrația locală și introducerea unor măsuri fiscale, declară ministrul Cseke Atilla

Anunțul privind reducerea posturilor din administrația locală a fost anunțat după negocieri între partidele din coaliție și vizează diverse unități din întreaga țară: primării, consilii județene și alte instituții locale. Ministrul dezvoltării, Cseke Atilla, a explicat modificările, momentul intrării în vigoare a măsurilor și impactul financiar asupra bugetului public.

Conform înțelegerii, se prevede reducerea cu 30% a numărului de posturi din fiecare unitate de administrație locală, luând în calcul inclusiv posturile vacante. Aceasta nu implică neapărat o scădere de 30% a angajaților pentru fiecare instituție, deoarece mecanismul permite compensarea temporară prin reducerea proporțională a cheltuielilor cu salariile; obiectivul global este o diminuare de aproximativ 10% a personalului din administrația locală. Aceeași țintă de 10% se aplică și la nivelul administrației centrale, unde ministerele și agențiile trebuie să reducă cheltuielile cu personalul pentru 2026, în comparație cu 2025. Pentru instituțiile centrale, care nu au scheme de personal standardizate ca la nivel local, fiecare minister va realiza propria analiză pentru a stabili modalitățile de realizare a reducerii.

Mecanismul agreat de coaliție urmează propunerile PSD și este planificat să intre în vigoare din ianuarie 2026, cu obligația ca, până în ianuarie 2027, numărul efectiv de angajați din fiecare unitate să atingă proporțiile stabilite. Impactul bugetar estimat este de circa 1, 7 miliarde de lei, echivalentul a 340 milioane euro, adică aproape 0, 1% din PIB. În practică, efectele vor varia între localități: unitățile care și-au optimizat deja organigrama nu vor fi nevoite să facă concedieri suplimentare. Ministrul a arătat că există peste 700 de primării sau consilii județene unde reducerile de posturi nu sunt necesare, ceea ce indică o organizare rezonabilă în multe localități.

O altă prevedere acceptată în coaliție permite angajarea de funcționari publici în regim part-time, utilă în special pentru localitățile mici care pot avea nevoie, de exemplu, doar de un contabil sau de un specialist în achiziții pe jumătate de normă. De asemenea, se iau măsuri pentru limitarea restanțelor la bugetele locale: proprietățile sau autovehiculele nu vor putea fi cumpărate sau vândute dacă persoana are datorii la taxe locale. Suspendarea permisului de conducere devine o sancțiune aplicabilă dacă amenzile rutiere nu sunt plătite în termen de 90 de zile lucrătoare; permisul va putea fi recuperat numai după stingerea datoriilor către bugetul local.

Coaliția a mai evaluat și posibilitatea ca autoritățile centrale, precum ministerele, să preia servicii de suport pentru instituțiile subordonate. Ministerul Dezvoltării ar putea furniza, de exemplu, servicii juridice, economice, de achiziții sau de comunicare pentru unități subordonate, reducând astfel costuri și suprapuneri administrative.

Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet de austeritate bugetară ce urmează a fi adoptat până la sfârșitul lunii noiembrie și vin după luni de negocieri politice. Calendarul prevede aplicarea efectivă din 2026 și o tranziție completă până în 2027, oferind unităților locale timp pentru ajustarea organigramelor și bugetelor. Elementele esențiale, reducerea de 30% a posturilor la nivel de unitate, reducerea generală de 10% a personalului și impactul estimat de 1, 7 miliarde lei, rămân factorii care vor influența administrațiile locale și serviciile către cetățeni.

Ministrul Cseke a subliniat flexibilitatea posibilă: în anumite instituții subordonate pot apărea reduceri mai mari sau mai mici, în funcție de analiza fiecărei autorități cheltuitoare. Această flexibilitate urmărește reconcilierea obiectivului de reducere a costurilor cu necesitatea menținerii serviciilor publice esențiale.

Propunerile legislative sunt însoțite de măsuri tehnice și procedurale, de la posibilitatea angajării part-time până la condiții pentru reluarea permisului sau transferul unor servicii către ministere, , având ca scop atât eficientizarea cheltuielilor, cât și creșterea colectării veniturilor locale. Implementarea acestor măsuri va fi monitorizată în lunile următoare, iar rezultatul final depinde de modul în care primăriile și consiliile județene își vor ajusta organigramele și de capacitatea administrației centrale de a coordona schimbările.

Legea va face parte din al doilea pachet de măsuri bugetare, iar aplicarea ei, concomitent cu obligațiile de reducere pentru 2026, va pune la încercare echilibrul între cerințele de austeritate și păstrarea funcționalității administrațiilor locale. Cum crezi că vor reacționa primăriile mici la cerința de a angaja pe jumătate de normă, sau cele care trebuie să elimine posturi?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*