La zece ani de la anexarea Crimeii și după invazia din 2022, atitudinea publică din Ucraina pare să se reprogrameze treptat în direcția acceptării unor compromisuri de pace. Un studiu realizat de Info Sapiens la cererea Centrului Noua Europă dezvăluie detalii despre cine, ce și unde: mii de cetățeni ucraineni, chestionați între 5 și 26 noiembrie 2025, au răspuns cât de dispuși ar fi să iasă în stradă, ce concesii consideră absolut inacceptabile și ce începe să fie discutat în sfera publică.
Datele arată că 51, 4% dintre ucraineni afirmă că ar participa la proteste dacă guvernul ar accepta concesii considerate inacceptabile, în timp ce 44, 3% declară că nu ar participa, iar 4, 4% sunt indeciși. Aceste rezultate conturează imaginea unei societăți pregătite să se mobilizeze, dar și a unei lipse a unui consens total. Sondajul surprinde și schimbările de opinie: 40, 2% consideră renunțarea temporară la teritoriile ocupate absolut inacceptabilă, procent aflat în scădere față de 53, 2% de anul trecut și 76, 2% acum doi ani. Doar 5, 1% consideră o astfel de concesie acceptabilă, indicând că ideea cedării de teren rămâne marginală pentru majoritate.
Recunoașterea legală a teritoriilor ocupate ca parte a Rusiei este aproape în unanimitate respinsă: doar 2% ar fi dispuși la asta, în timp ce 76, 6% se opun ferm. Pe același plan al integrității politice, respingerea ideii de a renunța la aderarea la NATO rămâne puternică, deși în scădere, 41, 1% consideră acum inacceptabilă renunțarea la NATO, comparativ cu 48, 7% anul trecut și 56, 9% în urmă cu doi ani. Refuzul aderării la Uniunea Europeană este perceput ca absolut inadmisibil de 51% dintre respondenți, un ușor avans față de 50, 7% în anul precedent.
Există și teme care primesc susținere tot mai fermă: 77, 9% consideră absolut inacceptabilă reducerea forțelor armate, în creștere față de 74, 5% anul trecut, iar 73% se opun acordării limbii ruse statutul de a doua limbă oficială, față de 70, 9% anterior. Totodată, au scăzut ușor procentele celor care văd ca absolut inacceptabile anumite elemente legate de responsabilizare și compensații: 58, 7% se opun reducerii sumelor pentru reparații din partea Federației Ruse (față de 62, 2%), 65% se opun renunțării la urmărirea penală a liderilor Federației Ruse și a celor acuzați de crime de război (față de 68, 4%), iar 64, 1% se opun ridicării sancțiunilor (față de 64, 8%). Eșantionul sondajului a fost de 1 000 de respondenți, oferind o imagine relevantă, deși nu exhaustivă, a stării de spirit din țară.
Contextul politic rămâne complex. Președintele Volodimir Zelensky intenționează să discute cu negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce aceștia s-au întâlnit pe 2 decembrie la Kremlin cu Vladimir Putin pentru convorbiri privind încetarea ostilităților. Astfel de demersuri scot în evidență rolul actorilor externi și riscul ca presiunea principală în negocieri să revină Ucrainei. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă și de securitate, Kaja Kallas, și-a exprimat îngrijorarea că negocierile la care participă Statele Unite și Rusia ar putea avea ca scop în principal forțarea Ucrainei la concesii, readucând în discuție echilibrul între presiuni externe și voința internă exprimată prin sondaje și posibile proteste.
Sondajul realizat între 5 și 26 noiembrie 2025 arată cum se reașază prioritățile: suveranitatea teritorială, forțele armate și limba oficială rămân în vârf, în timp ce opunerea la unele aspecte legate de reparații și sancțiuni prezintă o ușoară relaxare. Prezența numelor Steve Witkoff și Jared Kushner și întâlnirea lor de la Kremlin din 2 decembrie cu Vladimir Putin pun întrebarea cine stabilește agenda și cum sunt negociate presiunile internaționale. Ce impact va avea această dinamică asupra deciziilor guvernamentale și asupra disponibilității populației de a protesta rămâne o chestiune deschisă. Care crezi că ar fi limitele politice și civice pe care Ucraina le poate susține în negocierile de pace?
Fii primul care comentează