La Belgrad se dă o confruntare nu doar politică, ci și lingvistică: ministrul sârb al Informațiilor, Boris Bratina, a declarat intenția de a bloca difuzarea Radio Europa Liberă și două televiziuni, motivând că ar acționa ca agenți ai unor servicii de informații străine. Măsura apare pe fondul protestelor de stradă organizate de opoziție împotriva președintelui Aleksandar Vučić și se leagă de tensiunile mai ample dintre influențele ruse și cele occidentale din regiune.
Propunerea de interzicere nu este complet neobișnuită în istoria reglementării media: statele au încercat în repetate rânduri să limiteze posturi străine acuzate de intervenție în afacerile interne. Bratina a afirmat la radio Pink că evaluează amendamente legislative menite să le împiedice să emită pe teritoriul Serbiei. El a catalogat Radio Europa Liberă drept „cea mai periculoasă mass-media anti-sârbă” și a etichetat N1 și NovaS ca „avantposturi ale serviciilor de informații străine”. În esență, susține că instituțiile media care operează din străinătate nu ar trebui să existe, pentru că nu ar exista mijloace legale eficiente de sancționare a acestora.
Contextul geografic și instituțional este relevant: Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) emite din Praga în 28 de limbi, ajungând la audiențe din Europa de Est, Rusia și fostele republici sovietice; NovaS are sediul în Olanda și emite în mai multe state balcanice; N1 este un post de cablu cu acoperire regională. Încercarea de a bloca semnalul unor instituții care funcționează din afara frontierelor ridică provocări juridice și tehnice, pe lângă cele politice.
Tensiunile interne din Serbia sunt amplificate și de evenimente tragice recente. Din noiembrie anul trecut, protestele opoziției pro-occidentale s-au intensificat după ce 16 persoane au murit la prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad. Opoziția a atribuit rapid vina corupției, iar polarizarea a crescut. În decembrie au avut loc alegeri legislative pe care formațiunea lui Vučić, Partidul Progresist Sârb (SNS), le-a câștigat cu 46% din voturi. Principala coaliție de opoziție, „Serbia împotriva violenței”, a obținut 23, 5% și nu recunoaște rezultatul, denunțând fraude și cerând repetarea scrutinului, în timp ce continuă să organizeze manifestații.
Președintele Aleksandar Vučić respinge acuzațiile de fraudă și afirmă că există indicii că protestele opoziției sunt manevrate din străinătate, sugerând implicarea unor state occidentale care urmăresc schimbarea regimului. Pe de altă parte, acuzațiile ministerului despre „agenți ai serviciilor de informații străine” la adresa unor posturi media pot fi interpretate și ca o încercare de a controla discursul public într-un moment de criză. Orice inițiativă legislativă de a restrânge difuzarea posturilor străine va declanșa cu siguranță dezbateri privind libertatea presei, suveranitatea și limitele legislației naționale în privința conținutului transmis din străinătate.
Din punct de vedere practic, blocarea posturilor cu sediul în Praga, Olanda sau alte capitale europene ridică întrebări despre metode: se pot bloca frecvențe, se pot retrage licențe locale sau se pot aplica filtre în rețelele de cablu și internet, însă fiecare opțiune are implicații legale și tehnice. În plus, retorica folosită de oficiali, etichete precum anti-sârb sau avanposturi, accentuează polarizarea opiniei publice și adâncește suspiciunile reciproce între autorități și o parte a societății civile.
Măsurile propuse se înscriu și în registrul mai amplu în care Vučić practică o politică externă de echilibru: pe de o parte dialogul cu Occidentul, pe de altă parte menținerea legăturilor cu Rusia. Acest balans complicat se regăsește în retorica despre amenințări externe și în modul de gestionare a crizelor interne, de la tragedii ca cea din Novi Sad până la contestarea rezultatelor electorale.
Câteva repere concrete: Boris Bratina a vorbit la Pink, posturile vizate sunt Radio Europa Liberă/RFE-RL, N1 și NovaS, iar principalele borne politice sunt Vučić și Partidul Progresist Sârb cu 46% la alegeri versus coaliția „Serbia împotriva violenței” cu 23, 5%. Dacă amendamentele legislative vor fi adoptate, rămâne de urmărit reacția operatorilor internaționali, a instanțelor europene și a publicului regional. Modul în care va fi rezolvată dilema dintre securitatea informațională și libertatea presei va spune multe despre direcția pe care o va urma Serbia în următoarele luni.
O întrebare pentru cititori: considerați că restricționarea posturilor străine rezolvă problema amestecului extern sau generează mai multe tensiuni interne?
Fii primul care comentează