BNR a revizuit în sus prognoza inflației pentru sfârșitul lui 2025, ceea ce ne oferă indicii clare despre presiunile recente din economie și despre modul în care facturile ajung în buzunarele românilor. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a prezentat pe 14 noiembrie noile estimări: inflația ar urma să atingă 9, 6% la finalul anului 2025, în creștere față de 8, 8% prognozat anterior, iar pentru sfârșitul lui 2026 se preconizează 3, 7%, nu 3% cum se estima anterior.
Schimbarea de traiectorie are cauze evidente și aproape palpabile: liberalizarea pieței energiei și majorările unor taxe indirecte în trimestrul trei, în special pe factura la electricitate. Ridicarea plafonului la prețul energiei a majorat inflația cu aproximativ 2, 3%, un efect mai pronunțat decât cel al creșterii TVA, conform raportului BNR. În ansamblu, aproape jumătate din creșterea inflației poate fi pusă pe seama taxelor indirecte, TVA, accize, energie electrică și gaze naturale.
Guvernatorul a scos în evidență și contextul politic și social tensionat, care a amplificat presiunile inflaționiste în lunile de vară. Totuși, el a subliniat că rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui prețurilor de consum urmează, pe termen mediu, o traiectorie descendentă, cu o ajustare semnificativă anticipată în trimestrul trei al anului viitor. BNR estimează revenirea inflației în intervalul țintă în primul trimestru din 2027.
Despre evoluția economică, Isărescu a comentat scăderea înregistrată în al doilea trimestru. El speră să fie evitată o recesiune, afirmând că nu se așteaptă la două trimestre consecutive de contracție. Chiar dacă al patrulea trimestru ar fi negativ, prognoza indică totuși o creștere anuală în jur de 1% pentru întregul an. Declarația reflectă precauție și experiență profesională, nu un optimism nefondat.
Pe tema cursului valutar, guvernatorul a afirmat că euro nu va coborî sub 5 lei, iar piața valutară era stabilă în perioada analizată. De asemenea, Isărescu a apreciat gestionarea curentă a deficitului bugetar de către guvern și a spus că nu crede în majorarea TVA. Argumentul fiscal și social e simplu: o creștere a TVA ar lovi mai puternic segmentele cu venituri reduse, fiind un impozit regresiv. El a mai spus că, în primele trei luni de aplicare a programului guvernamental, direcția pare bună în raport cu datele reale, iar rapoartele anterioare fuseseră oarecum mai optimiste decât situația bugetară reală.
Datele statistice recente confirmă presiunile: rata anuală a inflației în octombrie 2025 a fost 9, 8%, iar defalcarea arată scumpiri semnificative la nealimentare (10, 96%), servicii (10, 52%) și alimente (7, 57%), potrivit Institutului Național de Statistică. În paralel, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6, 5%, mizând pe faptul că deficitul agregat al cererii se va lărgi și va influența traiectoria de dezinflație, mai ales după septembrie 2026, când episodul tranzitoriu de inflație ar trebui să se diminueze.
Analiza acestor cifre ridică întrebări practice: dacă liberalizarea pieței energetice a adăugat 2, 3 puncte la inflație, înseamnă că politicile sectoriale pot produce efecte concentrate asupra nivelului general al prețurilor. Totodată, combinația dintre deciziile fiscale, evoluția cursului valutar și politica monetară determină ritmul de scădere a prețurilor. Măsurile guvernamentale privind deficitul și direcția ajustării fiscale rămân factori decisivi pentru 2026–2027. Care dintre aceste canale crezi că va fi cel mai dificil de controlat în următoarele 12 luni?
Fii primul care comentează