Barajul Paltinu amenință alimentarea cu apă: avertismente din partea lui Silviu Gurlui

Problemele legate de barajele construite în perioada 1960–1970 reapar frecvent în discuții, iar atenția s-a îndreptat recent către barajul Paltinu din Prahova, după ce sute de mii de locuitori au rămas fără apă potabilă. Fizicianul și profesorul universitar Silviu Gurlui, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, semnalează gravitatea situației de la Paltinu și subliniază necesitatea unor reguli clare și a unor măsuri urgente pentru structurile de beton învechite.

Barajul Paltinu este un baraj de beton în arc, înalt de 108 metri, construit pe valea Doftanei și pus în funcțiune în 1971. Operațiunea de golire pentru decolmatare, combinată cu ploile torențiale, a mărit turbiditatea apei până la un nivel care a făcut imposibilă tratarea ei. În consecință, peste 107.000 de persoane din 13 localități din județul Prahova și dintr-un oraș din județul Dâmbovița au rămas fără apă potabilă pentru mai bine de o săptămână, iar în 14 localități furnizarea apei a fost întreruptă fără notificare prealabilă.

Gurlui afirmă că golirile trebuie efectuate controlat, pentru că, la barajele în arc vechi de 50–60 de ani, golirea perturbă echilibrul forțelor interne, regimul de umiditate și temperatură și poate activa microfisuri care, în timp, se pot transforma în fisuri serioase. Betonul și armăturile nu mai răspund ca în parametrii inițiali proiectați, elasticitățile s-au modificat, iar ciclurile repetate de umplere și golire pot provoca deformații neprevăzute de proiectanți. Din acest motiv, spune profesorul, monitorizarea trebuie să fie strictă, iar golirile să urmeze ritmuri și cote prestabilite, cu opriri controlate, pentru a evita declanșarea unor tensiuni inverse sau arcuiri spre amonte.

Pe lângă procedurile operaționale, Gurlui pune accent pe o serie de verificări tehnice: inspecții reale și finanțate, scanări pentru microfisuri, monitorizare instrumentală continuă, programe clare de mentenanță și securitate, evaluări structurale periodice, scenarii de risc, verificarea elasticității betonului și testarea armăturilor. El avertizează că lipsa acestor verificări crește probabilitatea unor avarii neașteptate, deoarece instalațiile, vane și alte componente s-au învechit și nu mai reacționează întotdeauna conform cerințelor pentru care au fost proiectate.

Profesorul mai subliniază cauze externe care agravează situația: albiile râurilor sunt afectate de excavări dubioase și de intervenții ale unor firme de construcții care modifică abuziv cursurile, iar defrișările, solurile neîngrijite și intervențiile fără bază științifică determină acumulări masive de aluviuni. Aceste depozite pot avea o compoziție chimică schimbată, ceea ce alterează consistența sedimentelor, afectează flora acvatică și dezechilibrează întreg ecosistemul, complicând și mai mult operațiunile de decolmatare.

Pe plan administrativ, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a trimis Corpul de control la Exploatare Sistem Zonal Prahova și la Administrația Bazinală de Apă Buzău Ialomița, acuzându-le că au cunoscut riscurile, dar nu au informat populația că nu le pot gestiona. PSD a pus responsabilitatea pe umerii ministrului, iar Buzoianu a spus că nu demisionează, afirmând că problemele de infrastructură sunt neglijate de circa 35 de ani și că instituțiile locale trebuie să își asume responsabilitățile. Ministrul a mai anunțat intenția de a desființa operatorul de apă din Prahova, acuzându-l de tarife dintre cele mai mari din țară. Totodată, repornirea parțială a centralei Brazi a fost menționată ca o măsură imediată, dar gestionarea pe termen lung rămâne o provocare.

Barajul Paltinu are 108 metri înălțime. Cazul readuce în prim-plan investițiile amânate, întreținerea preventivă și modul în care se desfășoară operațiunile de mentenanță, iar nume precum Paltinu, Vidraru, Diana Buzoianu și instituții precum Exploatare Sistem Zonal Prahova sau Administrația Bazinală de Apă Buzău Ialomița sunt repere clare în această poveste. Toate indică faptul că planificarea pe termen lung, inspecțiile tehnice reale și comunicarea transparentă cu comunitățile sunt esențiale pentru a evita situații similare. Crezi că autoritățile și operatorii locali pot implementa rapid modificările tehnice și administrative solicitate de specialiști?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*