Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a structurat un pachet de finanțare de 192 de milioane de euro pentru construirea a trei parcuri solare în România, în județele Dâmbovița și Giurgiu. După decenii în care sistemul energetic românesc a fost dominat de centrale pe combustibili fosili și hidrocentrale mari, această inițiativă semnalează o tendință mai amplă de diversificare spre surse regenerabile, susținută și de obiectivele europene pentru 2030.
Cele trei proiecte, denumite Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II, însumează 531 MW capacitate instalată și sunt deținute în majoritate de Nofar Energy, o companie israeliană de energie regenerabilă listată la Bursa din Tel Aviv. EBRD va contribui cu 64 de milioane de euro din fonduri proprii, iar restul de 128 de milioane de euro va fi mobilizat de la creditori comerciali, exemplu elocvent de finanțare mixtă care susține tranziția energetică. Producția estimată a acestor parcuri este de aproximativ 676 GWh de energie verde pe an, ceea ce ar reduce emisiile cu circa 280.000 de tone de CO2 anual și va sprijini România în apropierea obiectivului de 38% din consumul final de energie provenind din surse regenerabile până în 2030.
Proiectul Slobozia va beneficia de un Contract pentru Diferență pe 15 ani, adjudecat în cadrul primei licitații CfD organizate în România, mecanism pentru care EBRD a furnizat asistență tehnică la implementare. Celelalte două parcuri își vor comercializa energia pe Piața Day-Ahead din România, ceea ce demonstrează creșterea viabilității comerciale a proiectelor regenerabile fără subvenții. Această combinație între stabilitatea oferită de CfD și operarea pe piață reflectă maturizarea sectorului energetic local.
Reprezentanții EBRD au subliniat că finanțarea susține eforturile de extindere a capacității regenerabile în România și poate contribui la ambiția de a adăuga peste 10 GW de capacitate regenerabilă până în 2030. Din partea Nofar Energy, conducerea a apreciat că acest al doilea împrumut acordat împreună cu EBRD întărește încrederea în strategia lor pe termen lung și accelerează punerea în funcțiune a infrastructurii verzi, consolidând, totodată, securitatea energetică regională.
531 MW reprezintă capacitatea totală anunțată pentru cele trei parcuri. Această cifră arată cum proiectele punctuale pot avea un impact semnificativ la nivel național, mai ales când sunt susținute prin combinații de finanțare public-privată și mecanisme precum CfD. Miza practică rămâne la nivelul cifrelor: 676 GWh pe an și aproape 280.000 de tone de CO2 evitate, elemente care transformă promisiunile politice în rezultate măsurabile. Credeți că astfel de proiecte vor accelera atingerea țintei de 38% din energia finală consumată din surse regenerabile până în 2030?
Fii primul care comentează