Au izbucnit dispute legale între două entități media cu identități vizuale similare: radiodifuzorul public german ARD și portalul austriac de extremă dreaptă Auf 1. După aproape trei ani de tensiuni privind logo-urile, cele două părți au ajuns la o înțelegere amiabilă asupra utilizării însemnelor, potrivit relatării de pe derstandard.at.
Conflictele legate de mărci nu sunt o noutate; de-a lungul decadelor, schimbările grafice și înregistrările de simboluri au generat dispute obișnuite între instituții consacrate și actori noi care caută vizibilitate. În acest dosar, ARD a confirmat pentru derstandard.at că disputa inițială, ajunsă pe masa Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), a fost soluționată pe cale amiabilă. Părțile au semnat un acord care stabilește reguli comune pentru utilizarea semnelor, dar au păstrat detaliile confidențiale.
Conflictul a pornit după ce Auf 1, înființat în 2021, și-a înregistrat în iunie 2022 logo-ul la registrul mărcilor din Austria. Ca răspuns, Das Erste, parte a rețelei ARD, a depus obiecție, susținând că numele și designul folosit de Auf 1 profită de recunoașterea mărcii mai vechi, respectiv a ARD. Disputa a escaladat până la EUIPO, în Alicante. Într-un demers surprinzător, postul austriac a atacat la rândul său valabilitatea mărcii ARD, argumentând că logo-ul ARD fusese modernizat în 2019 și deci ar exista motive pentru anularea înregistrării anterioare. ARD, pentru a-și păstra protecția, a trebuit să demonstreze că versiunea veche a logo-ului rămâne în uz și beneficiază încă de protecție juridică, chiar dacă marca nouă cu elemente de cuvânt și imagine este deja consacrată.
Contextul este complicat și din cauza profilului lui Auf 1. Autoritățile germane, prin Verfassungsschutz, monitorizează acest canal online. Instituția îl descrie drept un actor al Noii Drepte și îl consideră un potențial caz de extremism de dreapta. Raportul arată că Auf 1 difuzează conținut care vizează minorități, promovează stereotipuri rasiste și recurge frecvent la teorii ale conspirației cu accente antisemite. Aceste evaluări influențează percepția publică și pot cântări în disputele despre marcă, pentru că nu e vorba doar despre un conflict de design, ci și despre cine folosește acel design și în ce scop.
Rezoluția amiabilă de la EUIPO închide o confruntare care a combinat dreptul mărcilor cu preocupările legate de conținutul media. Acordul rămâne confidențial, astfel încât nu se știe exact ce reguli convenite vor fi aplicate. În comparație, cazuri similare au arătat că soluțiile pot varia considerabil: uneori se limitează folosirea anumitor elemente grafice pe teritorii specifice, alteori se impun modificări de design sau clauze privind distanțarea vizuală pentru a preveni confuziile în rândul publicului.
Totodată, cazul ridică întrebarea despre intersecția dintre libertatea de exprimare, protecția mărcii și responsabilitatea media. Când un canal încearcă să câștige audiență folosind o identitate vizuală apropiată de cea a unui radiodifuzor public, problema nu este doar juridică, ci și etică: urmărește informarea publicului sau capitalizarea pe încrederea în instituțiile vechi? În plus, faptul că detaliile sunt suspendate printr-un acord confidențial lasă publicul fără informații precise despre modul în care astfel de riscuri sunt gestionate în practică.
Acordul dintre ARD și Auf 1 rămâne un exemplu de cum litigiile de marcă pot intersecta chestiuni de securitate și discurs public. Cât de importantă este, în astfel de situații, diferențierea vizuală în raport cu puterea reputației unei mărci? Ar trebui restricțiile privind logo-urile să ia în considerare și natura editorială a actorilor media sau doar aspectele pur grafice?
Fii primul care comentează