Guvernul României a anunțat vineri demararea reformării primelor 17 companii de stat, inițiativă coordonată la București de vicepremierul Oana Gheorghiu. După decenii în care conducerea firmelor publice a fost frecvent asociată cu privatizări, intervenții temporare și reforme amânate, executivul propune acum un memorandum menit să ordoneze guvernanța corporativă, aliniind-o la criteriile OECD și la angajamentele din PNRR.
Guvernul arată că memorandumului îi revine clarificarea responsabilităților instituțiilor implicate și instituirea unui mecanism de coordonare și monitorizare a reformei, iar Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, CNR9, condus de Oana Gheorghiu, va funcționa ca centru decizional și de urmărire. Memorandumul consolidează rolul AMEPIP în evaluarea tehnică a întreprinderilor publice și prevede ca CNR9 să elaboreze o metodologie unitară de analiză a performanțelor, cu un set standard de indicatori financiari, non‑financiari, operaționali și strategici. Comitetul va centraliza și verifica transmiterea datelor de la companii către AMEPIP, va valida propunerile ministerelor privind listările sau restructurările și va integra toate concluziile într-un raport adresat Guvernului. Ținta declarată este identificarea, pentru fiecare societate, a unor măsuri concrete: listare pe piața de capital, continuarea activității cu reforme operaționale, reorganizare civilă prin fuziune, divizare sau transformare ori alte soluții adecvate, iar punerea în practică a deciziilor va fi monitorizată pentru a semnala din timp întârzierile sau riscurile sistemice.
Evaluarea va începe cu colectarea de date actualizate de la ministere, completate cu informații fiscale preluate din SAF‑T de la Ministerul Finanțelor, urmată de o apreciere tehnică a performanței realizată de AMEPIP pe baza indicatorilor stabiliți conform OUG 109/2011 și de consolidarea recomandărilor la nivelul CNR9. Executivul menționează că bugetele unor companii vor fi aprobate imediat după adoptarea bugetului național, ceea ce înseamnă că reformele trebuie să avanseze în paralel pe două direcții: diagnostic și finanțare. Ministerele au propus cele 17 companii în funcție de priorități sectoriale, însă analiza finală va fi realizată dintr-o perspectivă strategică integrată, la nivelul economiei și al intereselor statului; în acest sens, CNR9 lucrează la o Harta Sectorială 2035 care conturează rolul statului pe sectoare, inclusiv pentru pilonul Defence Industrial Base.
Lista celor 17 companii cuprinde Electrocentrale Grup SA, Electrocentrale București SA, OIL Terminal SA, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA și filialele aferente ROFERSPED SA și C.F.R‑I.R.L.U. SA, Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F‑S.A, Societatea Feroviară de Turism S.F.T‑C.F.R‑SA, Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R (aflată în pre‑insolvență), Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, Societatea Telecomunicații CFR SA, Tipografica Filaret SA (filială a CNCFR SA), Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA, Societatea de Reparații Locomotive C.F.R‑S.C.R.L Brașov (filială a CFR Călători), Metrorex SA și TAROM. Guvernul precizează distinct că PETROTRANS SA se află în faliment și a fost trimisă pentru clarificări patrimoniale.
Selecția făcută de ministere a urmat criteriile din Strategia privind Reforma companiilor de stat, care nu se bazează exclusiv pe indicatori numerici, ci ia în considerare și rolul strategic al fiecărei întreprinderi pentru funcționarea statului. Companiile vor fi încadrate într-una din cinci categorii: companii strategice esențiale, cu infrastructuri critice și impact asupra securității naționale, ce necesită investiții și consolidare; companii necesare dar ineficiente, care reclamă restructurare operațională și financiară; companii neviabile economic, pentru care soluția poate fi lichidarea ordonată și recuperarea activelor; companii suprapuse sectorial, unde există redundanțe ce pot fi eliminate prin fuziuni sau consolidări; și companii comerciale care operează pe piețe competitive și pentru care sunt posibile listări sau parteneriate public‑private. Criteriile de analiză includ rolul public, performanța financiară, riscul fiscal, capacitatea operațională, suprapunerile sectoriale și relevanța strategică până în 2030.
Pe de-o parte, este o abordare mai structurată și mai transparentă decât multe demersuri precedente, dar pe de altă parte provocarea rămâne implementarea: asigurarea datelor corecte, aplicarea unei metodologii unitare și capacitatea instituțiilor de a coordona reforme complexe în sectoare precum energie, transport și industrie. Procesul apelează la instrumente digitale și cadre legale existente, însă succesul va depinde și de voința politică susținută, de acceptarea din partea managementului companiilor și de modul în care serviciile publice esențiale vor fi protejate pe durata și după implementarea reformelor. Rămâne de urmărit dacă soluțiile vor ajunge la piețele de capital, la fuziuni sau la restructurări interne și cât de rapid se vor vedea efecte concrete în finanțele publice și în calitatea serviciilor.
TAROM și Metrorex figurează printre societățile vizate în prima fază a reformei. Reforma pune accent pe diagnostic riguros, standardizare metodologică și corelare cu recomandările AMEPIP și cerințele OUG 109/2011, iar CNR9 trebuie să convertească aceste analize în propuneri concrete pentru Guvern, echilibrând eficiența cu rolul strategic al firmelor în economie. Credeți că listările și fuziunile anunțate pot conduce la servicii mai bune și cheltuieli mai reduse pentru stat, sau riscul principal rămâne pierderea controlului asupra unor active strategice?
Fii primul care comentează