La sfârșit de an, când topurile și mixtape-urile revin în discuții la fel de sigur ca refrene care ți se lipesc de cap, Spotify a lansat Wrapped 2025 pentru utilizatorii din întreaga lume. Platforma a introdus o versiune revizuită a funcțiilor clasice și câteva noutăți interactive, precum Clubs și Wrapped Party, iar slide-ul Listening Age a fost cel care a generat cele mai multe discuții. După o ediție mai puțin inspirată anul trecut, Spotify a renunțat la funcțiile bazate pe inteligență artificială și a mizat în schimb pe elemente care seamănă mai mult cu obiceiurile din anii anteriori, dar cu o componentă socială mai pronunțată.
Conform rezultatelor publicate de site-urile tech, majoritatea respondenților au primit o Listening Age între 20 și 29 de ani, această categorie acumulând 190 de voturi la momentul redactării; următoarea poziție fiind 30–39 de ani. Reacțiile la afișarea unei vârste muzicale mai înaintate au variat de la surprindere la enervare, în special când topurile includeau piese apărute în ultimul an sau doi, ceea ce a ridicat întrebări despre modul exact în care Spotify face acest calcul.
Răspunsul oficial al platformei leagă funcția Listening Age de fenomenul psihologic numit reminiscence bump, adică tendința de a păstra o legătură emoțională mai puternică cu muzica din anii tinereții. Mai exact, Spotify analizează datele de redare pe parcursul anului și verifică datele de lansare ale melodiilor ascultate; apoi identifică un interval de cinci ani în care ai ascultat mai mult muzică decât alți utilizatori din aceeași grupă de vârstă. Aici intervine partea ipotetică: platforma presupune că, atunci când acele piese au apărut, tu aveai între 16 și 21 de ani, și pe baza acestei presupuneri atribuie o Listening Age. Spotify recunoaște că rezultatul poate conține inexactități, deoarece metoda extrapolează un tipar psihologic și nu confirmă efectiv vârsta sau contextul fiecărui ascultător.
Pe lângă explicațiile tehnice, materialele publicate notează și implicarea unor canale media care au relatat subiectul, inclusiv articole și mențiuni despre conturi de TikTok și un canal WhatsApp folosite pentru distribuirea de știri și clipuri. Aceste informații au alimentat dezbaterea despre în ce măsură algoritmii reflectă gusturile reale sau doar le etichetează arbitrar.
Listening Age este calculat pornind de la ideea de reminiscence bump. Această metodă readuce în discuție granița dintre nostalgia personală și interpretarea algoritmică: un top poate părea convingător pe hârtie și totuși să nu corespundă realității afective a fiecărui ascultător, mai ales când se presupune automat vârsta 16–21 la momentul lansării pieselor. Poate că miza reală e mai puțin despre cifre și mai mult despre cum acceptăm sau contestăm etichetele pe care ni le pun serviciile digitale.
Ce opinie ai despre ideea că un algoritm ți-ar putea spune la ce vârstă ai ascultat muzica cea mai importantă?
Fii primul care comentează