Elena Udrea a revenit în atenție după declarațiile acordate Cotidianului privind pașii pe care îi va urma în dosarele pe rol, precizând stadiul acestora și instanțele pe care intenționează să le folosească. În contextul unor cauze care au avut impact asupra politicii și justiției din ultimii ani, discuțiile despre căi procedurale, competența Curții Constituționale și rolul Înaltei Curți continuă să atragă interes: de la dosare instrumentate de DNA în 2017 până la dezbateri publice despre media și influență, fiecare episod readuce în discuție chestiuni legate de transparență și responsabilitate.
Contactată de Cotidianul, Udrea a afirmat că nu se află în țară și a negat intenția de a se adresa Curții Constituționale a României, explicând că, din punct de vedere juridic, o astfel de opțiune nu este posibilă și nu intenționează să o urmeze. A menționat însă că poate solicita intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a clarifica anumite aspecte procedurale, subliniind că detaliile tehnice le lasă pe seama avocaților săi. Despre dosarul Hidroelectrica a spus că va cere ÎCCJ să se pronunțe în toate cauzele în care este implicată, dar că nu va insista neapărat ca instanța supremă să reexamineze obligația de plată a prejudiciului specific invocat în acel dosar.
Cazul Hidroelectrica a ajuns în fața instanței după ce DNA a dispus trimiterea în judecată în decembrie 2017, acuzând-o pe Elena Udrea de trafic de influență și spălare de bani. Potrivit comunicatului procurorilor, încă din 2011 Udrea ar fi acceptat, prin intermediari, promisiunea sumei de 5.000.000 USD pentru a-și folosi influența asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și din conducerea Hidroelectrica, în scopul menținerii unor contracte în condițiile deja negociate referitoare la preț și cantitate de energie.
Procurorii au mai susținut că, în noiembrie 2011, Udrea ar fi primit prin intermediari 3, 8 milioane USD, precum și o creanță de 900.000 EUR. Acea creanță reprezenta, susțin anchetatorii, o sumă împrumutată de o firmă a unui om de afaceri către un terț și garantată cu părți sociale ale unei societăți care deținea două publicații. Pentru a masca faptul că ar fi beneficiara reală a creanței, ceea ce i-ar fi putut conferi și capacitatea de a influența activitatea societății cu activitate media, Udrea ar fi preluat creanța printr-o firmă interpusă, controlată de o cunoștință, potrivit procurorilor.
Dosarul Hidroelectrica apare în comunicatul DNA din decembrie 2017 și rămâne un punct de referință în discuțiile despre modul în care se instrumentează cazurile de influență în România. Procedurile la Curtea Constituțională, competențele ÎCCJ și tehnicile financiare evocate de anchetatori ilustrează tensiunea dintre mecanismele legale și mijloacele prin care actorii încearcă să își protejeze interesele; influența asupra contractelor publice sau asupra unor instituții media, sumele invocate, precum 5.000.000 USD și 3, 8 milioane USD, și hotărârile instanțelor rămân elemente concrete care conturează percepția publică și practicile judiciare. Care este opinia ta despre rolul instanțelor superioare în clarificarea unor asemenea cazuri?
Fii primul care comentează