Schimburile educaționale transatlantice au influențat generații încă din anii imediat următori Războiului Rece, iar pe 24 noiembrie 2025 ministrul Daniel David a parafat, la Washington, acordul care va readuce în România programele FLEX, Future Leaders Exchange, și FLEX Abroad pentru anul școlar 2026-2027. Actul a fost semnat într-o ceremonie organizată de American Council for International Education și a reunit reprezentanți ai Departamentului de Stat al SUA, ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, și pe Remus Pricopie, rectorul SNSPA și unul dintre promotorii programului pentru România. Semnătura a respectat mandatul Guvernului României și marchează o nouă etapă de reluare a schimburilor, după o perioadă de incertitudine generată de reformele din sistemul american.
Ministrul Daniel David a motivat decizia de a nu suspenda programul și de a susține reluarea acestuia prin convingerea că investiția în tineri și în educație rămâne esențială pentru consolidarea democrației euroatlantice și că programul corespunde, în același timp, intereselor Statelor Unite în cadrul angajamentului lor internațional. Părțile au agreat un format revizuit, în care finanțarea va fi împărțită în mod egal, 50% din partea României și 50% din partea SUA, , iar reluarea va include un mecanism de evaluare pentru anul următor, astfel încât funcționarea noului aranjament să poată fi analizată și, dacă este necesar, ajustată.
Programele FLEX și FLEX Abroad sunt sprijinite de Departamentul de Stat al SUA și sunt implementate prin ACIE. De la demararea lor în România, în 2015, aproximativ 300 de elevi români au participat la schimburi FLEX și s-au implicat, în Statele Unite, în activități de voluntariat comunitar: proiecte de prevenire a abuzului asupra copiilor, organizarea de bănci de alimente, inițiative locale și chiar colaborări cu departamente de poliție. Din 2024, programul FLEX Abroad aduce în România elevi americani care, prin relațiile cu familiile gazdă, profesorii și comunitățile locale, devin autentici ambasadori ai culturii și societății românești. Pe durata șederii, aceștia urmează cursuri intensive de limba română susținute de profesori locali și se implică activ în viața comunității.
În aceeași zi, Daniel David a avut o serie de întâlniri de lucru relevante pentru agenda sa educațională. A vizitat Atlantic Council, unde a discutat despre inițiativa unui demers integrat de educație și știință în secțiunea organizației dedicată României, propunere menită să întărească legăturile dintre comunitatea științifică și factorii de decizie. De asemenea, ministrul a vizitat Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite, o instituție care păstrează memoria și care, în opinia oficialilor români, are un rol pedagogic crucial. Cu prilejul vizitei la muzeu, Daniel David a subliniat reformele curriculare din învățământul liceal românesc, care includ discipline și teme despre Holocaust și totalitarism; scopul este ca tinerii să cunoască aceste realități istorice pentru a contribui la prevenirea repetării lor.
La sediul Fondului Monetar Internațional, ministrul a discutat modul în care sistemul de educație și cercetare din România a făcut față provocărilor generate de criza fiscal-bugetară. El a menționat că s-au luat măsuri pentru diminuarea vulnerabilităților, între care fragmentarea resurselor, iar acum sectorul necesită stabilizare și susținere prin investiții și reforme pentru a se moderniza. Aceste discuții reflectă un demers mai amplu: alinierea politicilor educaționale la constrângerile bugetare și, simultan, menținerea unor programe externe de schimb care pot produce beneficii pe termen lung.
Semnarea acordului are și o componentă pragmatică: programul va fi reluat pentru anul școlar 2026-2027, urmează evaluarea modului în care funcționează noul mecanism și definirea modalităților de continuare pentru anii următori. Alături de minister și de partenerii americani, actori esențiali rămân instituțiile care au susținut până acum schimburile, precum SNSPA, ACIE și inspectoratele școlare locale care găzduiesc și sprijină elevii străini. Pentru tineri, astfel de programe oferă experiențe de imersiune culturală și oportunități de voluntariat care le pot influența parcursul profesional și civic.
Acordul semnat pe 24 noiembrie 2025 arată cum un program educațional, precum FLEX, poate servi drept instrument de diplomație publică și de creare a capitalului social între țări. Schimburile produc un efect dublu: pe de o parte pregătesc tineri lideri capabili să înțeleagă realități interculturale; pe de altă parte întăresc relațiile instituționale între ministere, organizații nonguvernamentale și actori internaționali precum Atlantic Council, USHMM sau FMI. Cofinanțarea în proporție de 50-50 ridică întrebări practice despre sustenabilitate, dar și despre responsabilitatea partajată în formarea tinerilor. Credeți că reluarea programului FLEX și cofinanțarea egală vor schimba pe termen lung abordările legate de educație și cooperare internațională în România?
Fii primul care comentează