Ministerul Educației și Cercetării publică programe liceale cu opt competențe-cheie și cu 25% din timp alocat remedierii

Ministerul Educației și Cercetării a făcut public, începând cu 24 noiembrie 2025, pachetul de programe școlare pentru liceu, iar în zilele următoare urmează să fie publicate și programele conexe disciplinelor care debutează din clasa a IX-a. Reforma nu este surprinzătoare: curricula existentă, veche de aproape două decenii, se aliniază acum unor direcții europene recente ce pun accent pe competențe și pe continuitatea între învățământul preuniversitar și cel universitar, după o perioadă în care discuțiile despre alfabetizarea funcțională și relevanța școlii pentru piața muncii au devenit tot mai pregnante, la fel ca în multe state care au trecut prin reforme similare. Publicarea programelor cu transparență instituțională înseamnă că oricine interesat le poate consulta online, iar acest demers urmărește să clarifice procesul pentru profesori, părinți și elevi.

Noile programe vizează dezvoltarea a opt competențe-cheie: competențe de limbă și comunicare, competențe multilingvistice, competențe STEM, competențe digitale, competențe de viață (inclusiv personale, sociale și abilitatea de a învăța), competențe civice, juridice și de mediu, competențe antreprenoriale și competențe de expresie și sensibilitate culturală. Autorii susțin că schimbarea este una de tip paradigmatic, întrucât programele anterioare au aproape 20 de ani, iar actualizarea pune accent atât pe conținuturi moderne, cât și pe metode de predare care încurajează gândirea critică și aplicarea practică a cunoștințelor. Primul pas a fost aprobarea planurilor-cadru, care stabilesc reperele disciplinare și repartizarea timpului, în două opțiuni: standard și alternativă. Variantele standard au rezultat în urma unor dezbateri ample, iar cea alternativă oferă mai multă descentralizare și posibilitatea personalizării la nivelul unității școlare și al elevilor, tocmai pentru cei care au considerat că opțiunea standard nu corespunde pe deplin nevoilor lor.

Procesul de elaborare a programelor a implicat peste 1.500 de specialiști, organizați în echipe mixte formate din profesori din învățământul preuniversitar, cadre universitare și cercetători, la care, acolo unde a fost necesar, s-au adăugat experți din mediul socioeconomic, pentru o mai bună corelare cu nivelul universitar și cu cerințele pieței muncii. Grupurile de lucru au consultat programe din țări considerate eficiente din punct de vedere educațional pentru a propune conținuturi mai concise și relevante, iar introducerea competențelor se face gradual, pe principiul că se predă nu doar ceea ce se știe, ci și modul în care se generează cunoașterea, ca o barieră împotriva pseudoștiinței. Comunicarea transdisciplinară a fost un aspect urmărit cu atenție, pentru a evita situațiile în care o disciplină solicită cunoștințe care nu au fost încă predate în alta și pentru a facilita formarea adecvată a competențelor complexe.

Un element concret al noului curriculum este prevederea ca 25% din timpul alocat fiecărei discipline să fie destinat activităților remediale, care includ formarea competențelor neacoperite în procesul standard, consolidarea și fixarea cunoștințelor, aplicarea competențelor în viața de zi cu zi și dezvoltarea celor orientate spre performanță. După aprobarea programelor urmează redactarea manualelor și formarea profesorilor pentru a aplica metode moderne, iar concomitent vor fi finalizate standardele naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară, pași esențiali pentru ca schimbarea să nu rămână doar la nivel declarativ. Ministerul estimează că implementarea acestui curriculum în clasa a IX-a, în anul școlar 2026–2027, ar putea îmbunătăți pregătirea liceală și reduce semnificativ fenomenul analfabetismului funcțional, pe care îl consideră un risc pentru securitatea națională. Analfabetismul funcțional la nivel liceal se referă în principal la incapacitatea de a folosi competențele de nivel liceal în activități specifice programelor sau în viața cotidiană, la vulnerabilitatea în fața pseudoștiinței și manipulării, la integrarea deficitară pe piața muncii și la niveluri insuficient dezvoltate ale alfabetizării numerice și ale celor de limbă și comunicare.

În plan tehnic și consultativ, inițiativa solicită recunoaștere pentru cei peste 1.500 de experți implicați și pentru echipele ministerului, ale Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și ale Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, iar coordonarea procesului a fost asigurată de Bogdan Cristescu, director general CNCE, și Gabriel Vrânceanu, șef serviciu SDC în cadrul CNCE. Lista nominală a grupurilor de experți care au participat la elaborarea programelor este publică și poate fi consultată de cei interesați. Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, membru al Academiei Române și al Academiei Europene, a semnat comunicatul de prezentare a proiectelor de programe.

25% din timpul disciplinelor este rezervat activităților remediale. Reformele din educație pornesc de la întrebări practice: cum învață elevii să aplice ceea ce învață, cine îi pregătește pentru piața muncii și câtă autonomie vor avea școlile. Modelele analizate din străinătate, echipele mixte de profesori și cercetători și varianta alternativă a planului-cadru indică o orientare clară către personalizare și spre legături mai strânse între liceu și universitate; rămâne esențială asigurarea manualelor și a formării continue a profesorilor pentru ca schimbarea să producă efecte reale în clasă. Credeți că varianta alternativă va oferi suficientă libertate școlilor pentru a adapta programele la nevoile locale?