De la sate mici până la orașe, primăriile din România se confruntă cu datorii importante către stat, o problemă veche, intensificată și de decizii recente la nivel central. Istoria administrațiilor locale și obișnuința rectificărilor bugetare, care în trecut funcționau adesea ca o plasă de siguranță, se întâlnesc acum cu controale, proiecte nereușite și costuri neprevăzute, iar consecințele apar în listele publicate de ANAF.
Datele recente indică faptul că 225 de primării figurează cu restanțe la bugetul de stat: 200 de comune, 20 de orașe și cinci municipii, răspândite în toată țara. Cauzele sunt variate: procese pierdute, proiecte europene sau guvernamentale declarate neeligibile, creșteri neașteptate ale cheltuielilor curente sau așteptări neîndeplinite legate de sumele promise prin rectificări. Primarii contactați de Digi24 explică sincer situațiile din propriile administrații, iar tabloul rezultat este unul al presiunilor financiare pe care le suportă unitățile administrativ-teritoriale, mici și mari.
Comuna Scărișoara din Alba, cu aproximativ 1.300 de locuitori, înregistrează o datorie de circa 2, 3 milioane de lei. Primarul afirmă că totul provine dintr-un proces cu AFIR legat de un proiect de investiții, drum, muzeu, servicii de deszăpezire și centru cultural, derulat în jurul anilor 2015–2016. Controlul a evidențiat nereguli la subcontractări, iar plățile agenției au fost oprite după trei tranșe, lăsând primăria să suporte cheltuielile. Procesul a durat ani de zile, iar o comună cu venituri mici nu a putut achita datoria. Pe scurt: proiectul a fost realizat, dar conturile au rămas deschise, iar povara a căzut pe comunitate.
La Corabia, în județul Olt, situația este diferită. Datoria de peste 2, 1 milioane de lei s-a acumulat rapid, în câteva luni, după ce primăria a plătit indemnizații pentru îngrijirea persoanelor cu handicap și a așteptat o corecție la rectificarea bugetară care nu a mai venit, cum se întâmpla înainte. Edilul spune că, de la începutul anului, bugetul a fost mai mic cu circa 1 milion de lei, în timp ce cheltuielile cu salubrizarea au crescut, iar majorarea taxei de salubritate a fost aplicată abia recent. În plus, anul anterior datoriile fuseseră compensate, dar acum nu s-a procedat la compensare, iar lanțul de plăți s-a blocat: primăriile au restanțe către firme locale, iar acestea, la rândul lor, au obligații către bugetul de stat.
Simeria, din județul Hunedoara, apare cu o datorie de 1, 5 milioane de lei, explicată de primar prin penalități impuse de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Investițiile derulate defectuos în 2022–2023 au dus la declararea unor cheltuieli ca neeligibile: s-au încasat avansuri, s-au cheltuit fonduri, iar controalele ulterioare au impus returnarea sumelor. Primarul menționează că proiectul problematic a fost demarat înainte de mandatul actual, dar consecințele financiare au ajuns la administrația curentă.
Comuna Saelele, din Teleorman, are datorii care depășesc 220.000 de lei. Aici, proiectele de investiții împreună cu cheltuielile pentru școală și pentru centrul de bătrâni au dezechilibrat bugetul. Edilul spune că sumele s-au acumulat în acest an și speră la o nouă rectificare care să atenueze situația, arătând totodată că anul trecut s-au efectuat plăți semnificative pentru a finaliza investițiile.
Cazul cel mai grav este cel al comunei Certeju de Sus din Hunedoara, situată pe locul trei în topul datornicilor, cu restanțe de 8, 4 milioane de lei. Aici, datoria ar proveni dintr-o concesiune încheiată greșit în 2010; conform explicațiilor, anumite încasări ar fi trebuit să ajungă la stat, nu la primărie. ANAF a intervenit în perioada 2017–2018, iar suma, cu dobânzi și penalități, a crescut până la nivelul actual. Rezultatul: titluri executorii pe bunuri ale primăriei, inclusiv terenuri și clădiri, iar accesul la fonduri europene a fost restricționat începând din 2023. Practic, greșelile contractuale vechi continuă să producă efecte severe pentru comunitate.
În contextul acestor exemple, discuțiile politice despre reforma administrației și despre măsuri menite să aducă venituri la buget devin tot mai frecvente. Coaliția guvernamentală a anunțat, de câteva luni, intenția unor schimbări care ar urma să sprijine finanțele locale, însă părțile implicate au întâmpinat dificultăți în a ajunge la un consens. După o întâlnire recentă a liderilor, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a promis că proiectul de reformă va fi gata în zilele următoare; rămâne de văzut ce soluții concrete vor fi adoptate și cum vor afecta acestea administrațiile deja sub presiune.
Aceste cazuri pun în lumină câteva mecanisme care generează blocaje: investiții realizate fără verificări riguroase, ani în care rectificările bugetare erau folosite frecvent pentru echilibrarea conturilor și controale care transformă cheltuieli deja efectuate în datorii ce trebuie returnate. De asemenea, ele relevă fragilitatea financiară a comunelor mici, care nu dispun de resurse proprii suficiente pentru a acoperi costuri neprevăzute. Reformele administrative sau reglementări mai clare privind derularea și monitorizarea proiectelor ar putea reduce astfel de situații, la fel ca proceduri mai eficiente pentru compensări și gestionarea obligațiilor curente.
Certeju de Sus figurează cu 8, 4 milioane de lei datorie, iar în urma unei concesiuni din 2010 primăria are sechestru pe bunuri. Cum ar trebui asumată, în opinia ta, responsabilitatea pentru decizii administrative vechi care lasă comunități actuale cu poveri financiare?
Fii primul care comentează