Când trecutul nu rămâne uitat, e util să-l privim cu atenție: Fundația Integratio, cu sprijinul AFCN, aduce publicului povestea pogromului antirom de la Ditrău din 1988 prin documentarul Ditró ’88, proiectat la Cluj-Napoca pe 3 noiembrie, ora 18:00, în Sala de Festivități Matia Corvin a Universității Sapientia. Evenimentul cuprinde o proiecție gratuită și o discuție cu autorii filmului, iar subiectul rămâne o rană vie în memoria comunităților din Harghita.
Povestea uitată a Ditrăului este scoasă la lumină cu atenție în acest film, care îmbină cercetarea academică cu rigoarea documentarului. Regizorul Lakatos Miska, împreună cu cercetătorii Kiss Tamás și Sólyom Andrea, pornesc de la un episod concret, o crimă din 1988 care a fost pretext, și refac modul în care acesta a degenerat într-un pogrom: aproximativ 170 de persoane din comunitatea romă au fost obligate să părăsească satul, casele le-au fost incendiate, iar traumele colective s-au transmis mai departe. Filmul nu tratează doar faptele, ci și contextul social care a permis escaladarea: ierarhiile intercomunitare, tensiunile acumulate și mecanismele prin care violența devine parte a memoriei.
Ditró ’88 pune în dialog mărturii personale, documente de arhivă și analiza cercetătorilor pentru a înțelege atât traseele supraviețuitorilor, multe familii s-au mutat în Moldova sau în alte părți ale Transilvaniei, cât și persistența amintirii. Interviurile de teren, realizate în localități precum Toplița sau Cașinul Mic, scot în evidență oameni care, după decenii, încă poartă urmele expulzării și pierderii locuințelor. Filmul întreabă direct cum a putut fi văzut un pogrom ca un eveniment „reușit” și ce înseamnă astăzi să readuci în discuție astfel de întâmplări la Ditrău și dincolo de el.
Contextul regional e dureros: în ultimii treizeci de ani, în județul Harghita s-au consemnat aproape 20 de pogromuri antirome, iar cel din mai 1988 de la Ditrău rămâne printre primele și cele mai ample. Documentarul depășește simpla relatare a faptelor; caută să ofere o anatomie a fenomenului, cauze, responsabilități sociale, efecte pe termen lung, și, în același timp, atrage atenția asupra consecințelor tăcerii colective. Proiecția de la Sapientia va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri moderată de criticul literar Borbély András, în cadrul căreia publicul va putea dialoga cu regizorul și cercetătorii despre procesul de realizare și concluziile obținute pe teren.
Proiectul Memoria traumelor, din care face parte filmul, este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, dar AFCN menționează că pozițiile și conținutul producției aparțin beneficiarului finanțării. Organizatorii anunță intrarea liberă și invită pe toți cei interesați de subiect să participe.
Ditró ’88 readuce în discuție numele Ditrău, data mai 1988 și cifra de circa 170 de persoane forțate să plece; aceste detalii arată cât de concrete și grave sunt urmările violențelor comunitare. În loc să închidem subiectul, filmul oferă material pentru reflecție: cum se transmite trauma între generații, cum se transformă o crimă într-un motor al represaliilor colective și ce rol pot avea cercetarea și arta în a recupera amintiri tăcute. Rămâne apoi să urmăriți proiecția, să ascultați mărturiile și, poate, să reflectați la mijloace practice prin care astfel de evenimente să nu fie uitate sau repetate.
Doriți să participați la proiecție sau vreți informații suplimentare despre discuția cu autorii?
Fii primul care comentează