De când societatea civilă a căpătat vizibilitate, nume precum Oana Gheorghiu au pătruns în discursul public ca emblemă a implicării private în proiecte de sănătate. Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu pentru funcția de viceprim-ministru, iar nominalizarea a fost înaintată președintelui Nicușor Dan spre aprobare. Propunerea a generat deja dezbateri politice, pentru că nu este doar o numire, e vorba despre modul în care rămânem conectați la partenerii externi și la așteptările cetățenilor.
Oana Gheorghiu este recunoscută în special ca una dintre cofondatoarele asociației Dăruiește Viață, ONG-ul care a realizat un spital pentru copii cu cancer și alte afecțiuni grave pe terenul Spitalului Marie Curie din București. Proiectul, finanțat din donații private, ocupă aproximativ 12.000 de metri pătrați pe nouă etaje și pune la dispoziție peste 140 de paturi, o realizare semnificativă în peisajul sănătății publice din România. În ultimii zece ani, Gheorghiu a coordonat strângerea a peste 100 de milioane de euro din donații și sponsorizări private, mobilizând peste 500.000 de donatori individuali și 10.000 de companii, cifre care explică de ce numele ei este asociat cu schimbarea percepției asupra rolului statului în sănătate.
Din punct de vedere profesional, Oana Gheorghiu este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, promoția 1994, cu specializare în management economic. Premierul Ilie Bolojan, lider al PNL, i-a mulțumit pentru disponibilitatea de a se implica în reformele considerate esențiale de guvern. Biroul prim-ministrului a prezentat această nominalizare ca parte a unui demers mai amplu de mobilizare a resurselor pentru construirea unui stat mai funcțional pentru cetățeni.
Nominalizarea n-a venit însă fără tensiuni. Sorin Grindeanu, președintele PSD și principalul partener de coaliție, i-a cerut lui Bolojan să retragă propunerea, invocând riscuri pentru relația cu Statele Unite și avertizând asupra unui posibil dezastru diplomatic. Grindeanu a criticat, într-un mesaj public, prezența unor voci pe care le-a numit anti-americane în Guvern și a sugerat că numirea lui Gheorghiu ar putea afecta credibilitatea României în fața partenerului transatlantic, amintind și problema mult așteptată a Visa Waiver. El a solicitat consultări cu PSD înainte de luarea unor astfel de decizii instituționale.
Controversele personale ale lui Gheorghiu au și ele rol în discuție: în februarie, în contextul unui incident de la Casa Albă care a implicat președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, președintele american Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance, Oana Gheorghiu a postat pe rețelele sociale mesaje critice la adresa liderilor americani, folosind formulări dure despre cei din Casa Albă. De asemenea, surse media au relatat că, de-a lungul timpului, ea a avut postări critice la adresa PSD și a liderilor săi. Aceste intervenții publice stau la baza îngrijorărilor exprimate de anumiți politicieni privind impactul unei posibile numiri asupra relațiilor externe.
Dacă va fi numită oficial viceprim-ministru, Gheorghiu îl va înlocui pe Dragoș Anastasiu, care a demisionat la sfârșitul lunii iulie după ce a ieșit la iveală că a fost martor într-un dosar mai vechi de corupție legat de una dintre companiile sale. Pe scurt, postul rămâne important pentru coagularea măsurilor guvernamentale, iar alegerea unei persoane din mediul ONG ridică întrebări despre felul în care pot fi integrate experiențele civice în aparatul statului.
Numele Oana Gheorghiu revine în centrul atenției publice. 100 de milioane de euro strânși, 500.000 de donatori, 140 de paturi la Marie Curie și o mișcare politică care poate influența dialogul cu SUA sunt elemente concrete care pun problema limitelor dintre activismul civic și responsabilitățile executive. Voi ce părere aveți: numirea unei persoane cu profil civico-caritabil la conducerea unui portofoliu guvernamental poate detensiona administrația sau, dimpotrivă, o va amplifica?
Fii primul care comentează