Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, organizatorii Sziget și Consiliul General al orașului sunt implicați într-o decizie care va influența agenda culturală a capitalei Ungariei: consilierii au respins propunerea de a denunța contractul privind folosirea terenului de pe Insula Hajógyári, iar consecința concretă este că festivalul Sziget nu se va desfășura în 2026. Parcursul festivalului, de la prima ediție din 1993, când a fost Diáksziget, până la statutul actual de unul dintre cele mai importante evenimente muzicale europene, transformă această hotărâre dintr-o simplă chestiune administrativă într-un caz cu implicații de imagine și financiare.
Hotărârea Consiliului General a fost luată miercuri, când propunerea inițială de încetare a contractului dintre Primărie și organizatorii Sziget a fost respinsă cu 13 voturi pentru și 19 abțineri. Primarul Karácsony a afirmat că refuzul a blocat practic o soluție care ar fi permis continuarea festivalului și a acuzat că abținerile unor partide, printre care Fidesz și Tisza, au dus la această situație. El a avertizat asupra pierderilor economice anticipate la nivel local și național, subliniind că orașul nu va pierde doar venituri municipale, ci și impactul economic indirect generat de un eveniment de asemenea anvergură. Estimările oficiale vorbesc despre zeci de miliarde de forinți, iar dincolo de această sumă rămâne și paguba adusă prestigiului cultural al Ungariei.
Negocierile anterioare votului au fost însoțite de tentative de salvare: în octombrie, Sziget Kulturális Menedzser Iroda Zrt. anunțase renunțarea la autorizația de ocupare a terenului de pe insulă, iar Karácsony a propus un pachet de măsuri pentru a păstra festivalul. Fondatorul Sziget, Károly Gerendai, a fost prezent la ședință și a tras un semnal de alarmă: fără o decizie rapidă, indiferent de bune intenții, devine aproape imposibil să se atragă investitorii necesari pentru edițiile viitoare. Argumentul este plauzibil, organizarea unui festival de amploare cere contracte ferme, finanțare și timp pentru logistică; în lipsa unei clarități, actorii economici se retrag.
Contextul economic este evident: marile festivaluri aduc venituri directe din vânzarea de bilete, cazare și servicii, dar produc și efecte secundare importante pentru sectorul horeca, transport și micii comercianți locali. Pentru Budapesta, Sziget a însemnat ani la rând un motor de turiști și vizibilitate culturală. Totuși, deciziile administrative și politice cântăresc mult, iar votul de miercuri a demonstrat că lipsa unui consens poate anula beneficiile estimate. Este important de precizat că respingerea propunerii nu echivalează cu o reziliere instantanee, dar efectul practic comunicat a fost clar: organizatorii au anunțat că nu vor putea susține ediția din 2026 pe insula respectivă.
Sziget își are originile într-un festival studențesc, organizat de voluntari în 1993 și urmat de 43.000 de participanți plătitori, evoluând până la a fi un reper pe harta muzicală europeană. Parcursul acesta explică de ce deciziile locale privind dreptul de folosință asupra terenurilor sau autorizațiile administrative devin subiecte publice și politice: nu e vorba doar despre o bucată de teren, ci despre o infrastructură culturală cu impact economic și simbolic.
Concluzia analitică trebuie să atingă problemele esențiale: jocul politic local și consecințele sale asupra culturii, tensiunea dintre interesele publice și cele private și necesitatea predictibilității pentru organizatori și investitori. Sziget a fost încă de la început un proiect ce a îmbinat inițiativa privată cu sprijinul comunității, iar situația curentă arată cât de fragil poate fi acest echilibru atunci când deciziile administrative devin neclare. Exemplul concret al sumei menționate, zeci de miliarde de forinți pierdute de Budapesta, demonstrează că impactul nu rămâne teoretic; pentru Károly Gerendai și echipa sa, lipsa unui cadru stabil înseamnă imposibilitatea de a propune oferte pentru sponsori și artiști, iar pentru oraș înseamnă pierderi economice și de vizibilitate. Ce măsuri credeți că ar fi potrivite pentru împăcarea intereselor politice locale cu nevoia de stabilitate pentru evenimente culturale majore?
Fii primul care comentează