Când aud de propofol, imediat îmi apare în minte scena din 2009 legată de Michael Jackson, însă acum atenția se mută la Spitalul Județean Buzău, unde anchetatorii au găsit seringi și o fiolă cu acest anestezic în camera de gardă a Secției Chirurgie. Există suspiciuni legate de un medic, iar ancheta a dus la ridicarea mașinii Ștefaniei Szabo pentru verificări, în timp ce familia solicită prezența unui medic legist independent la necropsie.
Propofolul este un anestezic administrat intravenos, utilizat frecvent în sălile de operație și în secțiile de terapie intensivă. Acționează foarte rapid, efectul poate apărea în doar câteva secunde după injectare, și produce o adormire profundă prin sporirea acțiunii GABA, principalul neurotransmițător inhibitor al creierului. Din acest motiv, activitatea cerebrală scade și pacientul își pierde conștiența foarte repede. Spre deosebire de alte medicamente folosite în anestezie, propofolul nu oferă analgezie, de aceea, în practică, este adesea combinat cu opioide sau alte medicamente pentru a gestiona durerea în timpul intervențiilor.
În spitale, acest agent este esențial pentru operații, pentru sedarea pacienților ventilați mecanic în terapie intensivă și pentru proceduri scurte, precum endoscopiile, oferind o sedare profundă și confortabilă. Totuși, administrarea vine cu riscuri: propofol poate provoca scăderea bruscă a tensiunii arteriale, încetinirea ritmului cardiac și depresie respiratorie, complicații care necesită monitorizare strictă și intervenție rapidă din partea echipei medicale.
Cazul din Buzău readuce în prim-plan nu doar pericolele utilizării neadecvate, ci și responsabilitatea gestionării stocurilor și a controlului accesului la medicamente reglementate în spitale. Amintirea publică a decesului lui Michael Jackson a consolidat eticheta „anestezicului somnului” în afara mediului medical, evidențiind cât de periculos poate fi propofolul când este folosit în afara contextului adecvat. În cursul anchetei s-au făcut deja demersuri concrete: ridicarea mașinii unei persoane implicate și solicitarea unui expert independent la necropsie, semne că autoritățile caută clarificări.
Anchetele de acest gen scot în evidență teme mai ample: regulile de păstrare a substanțelor periculoase, trasabilitatea administrărilor în spitale și rolul sistemelor interne de supraveghere pentru prevenirea abuzurilor sau erorilor. Practic, numele Spitalului Județean Buzău, prezența fiolei de propofol și cererea unui medic legist independent sunt elemente concrete care vor fi urmărite în continuare de anchetatori și de opinia publică. Care crezi că ar trebui să fie pașii următori pentru a preveni astfel de situații în spitale?
Fii primul care comentează