Întâlniri: expoziția „Întâlniri. Sau cum ia ființă o lume nouă” la La Mița Biciclista, relatări despre curaj și prietenie

Expoziția „Întâlniri. Sau cum se naște o lume nouă” poposește la La Mița Biciclista, pe strada Biserica Amzei, prezentând șapte narațiuni despre prietenie și iubire care au supraviețuit celor mai întunecate epoci ale secolului XX și care evocă curajul apropierii umane. Încă din primele mișcări culturale moderne, întâlnirile personale au modelat idei și instituții; aici sunt redate întâlniri care au influențat gândirea, exilul, arta și memoria colectivă din România, ilustrate prin reconstituiri scenografice și instalații audio-video.

Expoziția ocupă etajul al doilea și mansarda clădirii ce găzduiește spațiul cultural și invită vizitatorul să pătrundă în interioarele intime ale unor relații rezistente: prietenii, iubiri, legături umane păstrate în timpul dictaturii, războiului și trecerii timpului. Curatoriată de Andreea Apostu și Edmond Niculușcă, proiectul continuă seria expozițiilor recente La Mița Biciclista, precum „Țara din care venim. Primii 35 de ani” și „Monica Lovinescu. Vocea care ni s-a dat”, menținând o linie de explorare a memoriei și a vocilor care au modelat spațiul public.

Tema principală scoate în evidență apropierea umană ca act de curaj, iar portretele evocate dezvăluie natura acestor legături. Lena Constante și Harry Brauner reprezintă un exemplu de iubire care a rezistat detenției politice. Alexandru Paleologu și Nicolae Steinhardt arată cum o prietenie fără rezerve a generat o trezire spirituală. Ion Vianu și Matei Călinescu au legat prietenia încă din adolescență și au menținut-o între exil și rememorare. Horia Bernea și Irina Nicolau simbolizează întâlnirea care a contribuit la revitalizarea Muzeului Țăranului Român. Mihail Sebastian apare ca imagine a singurătății atunci când raportul cu celălalt este învins de tăcerea ideologică. Gheorghe Ursu ilustrează loialitatea față de prieteni plătită cu prețul vieții, iar Eugen Jebeleanu vorbește despre curajul iubirii și împlinirii prin celălalt.

Conceptul expozițional a fost transpus în spațiu prin colaborarea curatorilor cu arhitecții Attila Kim și Cristina Iordache, autori ai designului expozițional, și cu scenografa Velica Panduru. Publicul va descoperi peste 150 de obiecte-martor, relicve ale universului intim al acestor povești, multe prezentate publicului pentru prima dată. Printre reconstituirile autentice se numără atelierul de marionete al Lenei Constante, celula de la Jilava în care Nicolae Steinhardt a primit botezul, garsoniera de pe Calea Victoriei a lui Mihail Sebastian, biblioteca lui Tudor Vianu și biroul lui Gheorghe Ursu. Spațiul sonor este realizat de Maria Balabaș, Andrei Raicu și Andrei Dinescu, iar mansarda găzduiește o pădure de mesteceni, o instalație destinată să devină un loc de întâlnire cu propriile amintiri și emoții. E o combinație între muzeografie și teatru al memoriei; dacă îți plac locurile cu personalitate, vei simți că fiecare colț are ceva de povestit.

Expoziția este deschisă începând cu vernisajul din 31 octombrie și poate fi vizitată până pe 1 februarie 2026. Programul este luni–joi între 17:00 și 21:00 și vineri–duminică între 12:00 și 21:00. Biletele pot fi achiziționate prin platforma oficială bilete.lamitabiciclista.ro. Informațiile oferite sunt factuale și practice, utile pentru planificarea vizitei.

Titlurile și numele prezente în expoziție, de la Lena Constante la Gheorghe Ursu, de la Muzeul Țăranului Român la pereții garsonierei lui Mihail Sebastian, arată cum spațiile private și relațiile personale au modelat sfera publică culturală. Multe dintre obiectele expuse, peste 150 de relicve, sunt prezentate pentru prima dată și oferă date concrete despre locurile și oamenii menționați. Vizitatorii pot asculta instalații sonore semnate de Maria Balabaș, Andrei Raicu și Andrei Dinescu și pot parcurge reconstituiri care reproduc atelierul de marionete, celula de detenție sau biblioteca unui intelectual. Astfel, expoziția funcționează și ca o arhivă vie: detalii precum adresa de pe strada Biserica Amzei, datele de deschidere și orarul sunt instrumente practice pentru oricine dorește să vadă aceste mărturii.

La final, rămâne gândul la felul în care întâlnirile personale pot deveni acte publice. Expoziția reunește figuri precum Alexandru Paleologu, Nicolae Steinhardt, Ion Vianu, Matei Călinescu, Horia Bernea, Irina Nicolau, Mihail Sebastian, Gheorghe Ursu, Lena Constante, Harry Brauner și Eugen Jebeleanu, personalități care ilustrează legături ce au traversat represiunea și timpul. Vizitatorul pleacă cu detalii tangibile: atelierul Lenei, celula de la Jilava, garsoniera de pe Calea Victoriei, biblioteca lui Tudor Vianu, biroul lui Gheorghe Ursu, peste 150 de relicve, instalații sonore și pădurea de mesteceni din mansardă. Tu pe care dintre aceste întâlniri ai vrea să o descoperi mai întâi la fața locului?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*